vineri, mai 22, 2009

[In]Cultura din Romania..

..lasa de dorit. De ce ? Păi totul porneşte de la "Ministerul Cercetarii şi al Educaţiei" care de ceva ani nu este decât o dezorganizare totală.
Să începem cu acel domn remarcabil, ministrul Adomiţei, care nu ştia nici câte stele are steagul UE, dar ce contează ? Dar să le spui profesorilor că le creşti salariile şi apoi să le spui că nu ai de unde este un pic cam mult, chiar şi în România.
Urmatorul, Anton Anton, a trecut atât de repede că nici nu a apucat să greşească prea tare.
A fost înlocuit de uimitoarea, Ecaterina Andronescu. De ce uimitoare? Simplu : în puţin timp a stricat multe. Din prost s-a ajuns la foarte prost. Putem lua ca exemplu TSU [Tezele cu Subiect Unic]. Cum se poate greşi un subiect de teză la Limba Română, şi greşeala să se observe dupa ce fiecare şi-a predat lucrarea? Dar cum totul este posibil în România putem trece peste, dar apoi să greşeşti şi teza la istorie, greşeală care sa treacă neobservată de 3 comisii, nu sună puţin, mai mult, a prostie ?

duminică, mai 10, 2009

Banchet..

Banchetul.

Haine, invitaţii, alergătură, lupta pentru locurile la masă, nu găseşti restaurantul, discuţii, apar tutele in rochii de florărese. Nu vine mâncarea (singurul lucru pentru care ai venit la banchet) dar deja nu mai e suc. Încerci din răsputeri să introduci baxul de bere in restaurant dar tocilarul cu care ai stat în bancă 4 ani va împiedica această infracţiune.

Dansul. Teroare pentru unii. Ca întotdeauna, numai vreo 6 fete se încumetă să danseze.. zic ele dar de fapt o dau în bară. Bosumflaţii de pe scaune care nu vor să se distreze mai înfulecă ultimul fursec de pe masă şi vreo doi-trei băieţi se încumetă să intre în ringul de dans. Încep scălămbăielile dar nu durează mult pentru că “VINE FRIPTURAA!” după care bei suc în prostie. Ai burta plină şi acum ai un motiv să nu mai dansezi. Te dor gambele aşa că mergeţi cu toţii pe plajă unde ăia mai şmecheri se îmbată de la un pahar, nici măcar plin.

Se mai aude muzica. Manele, populară, armânească, pop, latino, nelipsitele: ANI DE LICEU şi AM DOAR 18 ANI.. , vreo 2 melodii rock, când toţi se apucă să huiduie. Profii pleacă plictisiţi spre casă dar vine tortul. Bla, bla...dedicaţii obosite, mulţumiri etc. Suntem murdari de tort dar băgăm încă o repriză de dans, plânsete şi poze tremurate.

Final.

P.S. Sper că nu te aşteaptă maică-ta la ieşire.